Pro & Contra Adevăr & Dreptate
După arbitrajul italo-german (Viena 1940), Universitatea din Cluj s-a refugiat la Sibiu, unde acest volum apare cu o prefață datată decembrie 1939. Între miile de pagini semnate de Blaga, importanța acestei prefețe constă în aceea că ea este singurul loc unde Blaga expune scheletul sistemului său filosofic în cinci Trilogii: Trilogia Cunoașterii, Trilogia Culturii, Trilogia Valorilor, Trilogia Cosmologică și Trilogia Pragmatică. La data aceea, Trilogia Cunoașterii și a Culturii, erau publicate. Celelalte trei erau anunțate, fiecare cu câte un prim studiu: Artă și valoare, pentru Trilogia Valorilor, Diferențialele divine pentru Trilogia cosmologică și Ființa istorică pentru Trilogia pragmatică.
Astăzi, mulți se vor întreba ce-or fi diferențialele divine? S-a întrebat teologul Stăniloaie, s-au întrebat comuniștii și alții, fără a-l citi însă pe Blaga și a renunța la ideile lor preconcepute. Fără să ne scutească a citi volumul de față și a ne lămuri cu privire la natura și finalitatea diferențialelor divine, am putea răspunde că, redescoperite, către sfârșitul secolului XX, diferențialele divine ale lui Blaga au primit numele de nano-particule. Către sfârșitul vieții lui Blaga, în anii 1959-1961, sistemul său filosofic devine obiectul unei controverse de laborator securistic, legată de suspecta apariție a unui testament filosofic și editorial, pe care autorul l-ar fi dictat soției, Cornelia Brediceanu, (15 aug. 1959). Filosofic sau editorial, curiosul și falsul testament este inventat!
Cine poate crede că douăzeci de ani de la publicarea planul sistemului său, Blaga ar fi renunțat la Trilogia pragmatică, din care publicase Ființa istorică și Aspcte antropologice (curs universitar (1947-1948), la universitatea revenită de la Sibiu în Clujul de unde plecase în toamna lui 1940. Între timp, Trilogia Valorilor fusese încheiată (1943), Artă și valoare find ultimul ei studiu, deși scris și publicat primul (1939). Compusă din patru studii, nu din trei, Trilogia valorilor arată că filosoful clarifica și amplifica sistemul, nu îl simplifica. Pentru respectarea simetriei anunțate, filosoful contopește două studii separate, Despre gândirea magică (1942) și Religie și spirit (tot 1942), în unul singur, Gândire magică și religie, în cadrul Trilogiei valorilor publicată în 1943.
Dispariția Trilogiei pragmatice rămâne unul dintre misterele securisto-filosofice ale comunismului românesc. Prin tăcerea lui asurzitoare, studiul lui Al. Tănase („Între filosofia științei și filosofia artei”), din fruntea ultimei ediții Trilogia Valorilor (1987) confirmă misterul în cauză!
Prezentă la Colocviul internațional Lucian Blaga (Sorbona, iunie 1987), fata filosofului n-a spus nimic despre testamentul în chestiune, neautentificat la notar, cum se procedează cu orice testament ce nu este scris, datat și semnat de mâna testatorului. De ce, în august 1959, Blaga ar fi dictat soției testamentul respectiv? Nu fără argumente, se crede că în urma unei anchete, filosoful mai mult gemea decât vorbea, ceea ce ar explica dictarea testamentului. Totuși, în 1959/1960, Blaga publică o serie de articole ditirambice, pe tema realizărilor „epocale” ale regimului comunist („Pace și creație”, ”23 August în noul Cluj” etc.) ceea ce arată că la 64-65 de ani, era sănătos.
După toate semnele și informațiile, ancheta securității a avut loc, Blaga a fost anchilozat (Cf. Vertebra L5, apoi Luntrea lui Caron: Blaga a fost urmărit, în anii 1947-1948 s-a ascuns în munți) dar nu în vara 1959, ci în decembrie 1960 și după această dată, când, citind mai cu atenție articolele filosofului, aparent elogioase la adresa regimului, anchetatorii securității au sfârșit prin a înțelege adevăratul lor sens, ceea ce explică ancheta, internarea lui Blaga la spitalul din Cluj (dec. 1960), decesul (mai 1961) și, nu în ultimul rând Dosarul Doctorului Iubu, prieten de o viață al lui Blaga.
Față de acestea, traduse în franceză, Diferențialele divine păstrează și lărgesc importanța lor filosofică, editorială și teologico-religioasă. De ce teologico-religioasă? Pentru că Diferențialele divine arată că metoda epistemologică blagiană are o importanță metafizică insuficient subliniată de Eonul dogmatic și Cunoașterea luciferică: înțelegerea misterelor cunoașterii în cadrul „minus-cunoașterii”, „plus-cunoașterii” și „zero-cunoașterii”, așa cum Cunoașterea luciferică le descrie și argumentează pe acestea. Abordarea epistemologică a misterelor existenței l-a ofuscat pe teologul Stăniloaie care, după exemplul funcționarilor și ideologilor partidelor, religiilor, bisericilor, forumurilor de gândire, etc., consideră că misterele sunt domeniul lor exclusiv, bătătura proprie, în care străinii n-au voie să sufle o vorbă.
Cu două secole înainte, rechizitoriul teologului Stăniloaie l-ar fi putut costa pe Blaga arderea pe rug! Versiunea franceză a Diferențialelor Divine (180 p. Paris, 1990) este un frumos cadou pe care oamenii noștri de cultură îl pot face prietenilor și colegilor din Occident. Dacă noi nu vorbim de noi, cine s-o facă? (Exemplare limitate).
Preț: 70 LEI
