Cunoscătorii sunt rari, cartea este legată în pânză, stare foarte bună, deși apărută acum 75 de ani. Celor interesați le putem trimite tabla de materii, deși așa ceva nu prea se prea obișnuiește în librării. Cititorii, prietenii și simpatizanții PRO&CONTRA sunt rugați să accepte ideea că practicăm un gen de anti-librărie pe care abia acum îl descoperim și ne străduim să-l facem cât mai după chipul și asemănarea lumii, care ea însăși a devenit anti-lume.
Cum așa? Simplu și evident. Lumea nu mai e lume, oamenii umblă pe stradă care cum, unii mascați cu gust, ca la carnaval, alții poartă botniță, își afișează sexul sau sânii ca pe plajă, la nudiști, alții precum câinii răi, unii sunt îmbrăcați fistichiu, nu ști care-i bărbat, care e femeie, care de genul X la vreo putere, ori poate radical, cine știe ce index, din nimeni nu știe ce putere. Pe lângă bani, e limpede: puterea a rămas o ispită. Alții umblă cu un ciorchine de struguri între picioare, de te-ai aștepta să le curgă mustul pe cep, în care caz cum să-l bea, mascați la gură și nas ca hoții de case, spărgătorii de bănci. Anti-librăria e modul nostru de a fi în rând cu lumea, care ea nu mai este lume.