VIAȚA SECRETĂ A UNUI PERSONAJ IMPORTANT  –  XI

PĂTRATUL DE IUBIRE AL SFÂNTULUI IRINEU

 

Nenorocirea supremă ce poate lovi creatura omenească înclinată către iubire

este legarea destinului ei de o fiinţă infe­ri­oară. Pericolul constă în degene­ra­rea

sau alienarea ce poate rezulta și întinde pe lungi perioade de timp.

Maurice Magre, L’Amour et la Haine

Printre formulele magice ale tradiţiei occidentale se numără şi aşa-numitele palindroame, cuvinte sau nume ce pot fi citite de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga, de sus în jos ori de jos în sus, dând totdeauna aceeaşi termeni. În acest sens, palindro­mele sunt, în domeniul literelor, ceea ce pătratele magice sunt în domeniul cifrelor, acestea de pe urmă reprezentând însă un grad mai înalt de cunoaştere, permiţând accesul la un esoterism mai profund. Pătratele magice constituie un fel de table de extracţie a numelor cu putere magică practică, nume de entităţi cu adevărat polarizate, ce permit stabilirea celebrelor pecete planetare.

În domeniul palindromurilor cităm formulele latine celebre:

                    Fața și dosul palindromului SATOR  (Col. Alex. Bloch,)

 ROMA TIBI SUBITO MOTIBUS IBIT AMOR, ce se citeşte le fel de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga. Această formulă este mai puţin celebră decât pătratul magic ce suscită dispute înverşunate între erudiţi şi se prezintă sub două aspecte:

 

S A T O R                                                R O T A  S

A R E P O                                                O P E R  A

T E N E T                                                T E N E T

    O P E R A                                                  A R E P O     

R O T A S                                                S  A T O R

 Acestuia i s-a dat numele de Pătratul lui Sator, sau pur şi simplu Sator. Citit orizontal sau vertical, de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga, totul este latin, cel puţin în aparenţă, dând în mod invariabil aceleaşi cinci cuvinte.

Considerate cuvinte cu putere magică practică, palindroamele au fost foarte folosite într-un manuscris din secolul al XVIII-lea, propri­etate a Bibliotecii Arsenal, din Paris – copie a unui document mai vechi, descoperit la Veneţia, de marchizul Paulmy d’Argenson, amba­sador al Franţei. Titlul lui este: Magia secretă pe care Dum­nezeu a dat-o lui Moise, Aaron, David, Salomon şi altor profeţi, care învaţă adevărata Înţelep­ciune Divină lăsată de Abraham, fiul lui Simon, fiului său Lamech, tradus din ebraică, la Veneţia, în 1458. L-am recopiat, publicat, prefaţat, comentat şi adnotat[1], punân­du-l la dispoziţia cititorilor iubitori de mistere. O formulă foarte apropiată de Sator figurează în capitolul XIX, sub numărul 9, pagina 230, din ediţia noastră. Iată această formulă:

 

 S  A  L  O M

 A  R E  P  O

 L  E  M  E L

 O  P  E  R  A

 M O L  A   S

Efectul acestui pătrat magic este de a procura dragostea unei virgine în general (sic!), iar manuscrisul precizează numele demo­niace asociate punerii în acţiune a acestei vrăji, ca şi întregul ritual pregătitor. Acest palindrom este un amestec de cuvinte iudaice asociate termenilor din Satorul precedent.

Salom este o abreviere a lui Salomon, iar Lemel este aceea a lui Lemuel (sau Lamuel), citat în Proverbe XXXI, 1-4, numele unui rege care n-ar fi altul decât Solomon însuşi (Cf. Dictionnaire Rabbinique de Sander şi Trenel, Paris 1859), care înseamnă ales al lui Dumnezeu. Cât priveşte Satorul tradiţional, semnificaţia lui este următoarea:

Sator  : Semănător, creator, tată, dumnezeu, dumnezei (Virgile).

Arepo: Plug, lama plugului, cuţit agricol (în goloază şi galată).

Tenet : A ţine, a dirija, a conduce.

Opera: Muncă, operă.

Rotas : Roţi, cicluri, cercuri.

Wescher este primul ce l-a studiat în mod ştiinţific. El dă urmă­toarea traducere: « Semănătorul e pentru plug, munca ocupă roţile…».

În al doilea tip de Sator, dat de Abramelin, cuvântul Molas poate însemna moară, pe latineşte, sau o deformaţie din Molechet, zeitate feminină din cerul Acadian. Ori, roţile şi morile sunt puncte co­mu­ne şi orice zeitate cerească de tip feminin evocă fie luna, fie Venus, cu ciclurile lor regulate. Se vede, ideea generală este aceeaşi.

Asocierea semănătorului cu lama plugului este imaginea suges­tivă a penetrării femeii de către bărbat: « Soţia ta este ogorul tău. Ară-l în cele două sensuri…» spune o veche axiomă semită (Koran, II, 223).

Sator, această frază-cheie nu posedă niciun sens mistic, în sens aprioric, semnificaţia ei generală îmbrăcând un as­pect parti­cular, dacă ţinem cont de aplicarea ei la planul erotic, amintind că Eros era zeul iubirii carnale, al dorinţei, simţurilor, în vreme ce Agape era zeitatea iubirii platonice, sentimentale, spirituale.

În sensul său cel mai vechi, Sator posedă aceeaşi semnificaţie erotică. De altfel, el a fost descoperit la Pompei, trasat în dublu, sub forma Rotas (Cf. R. P. Guillaume de Jerphanion în Recherches de Sciences Religieuses, XXV, aprilie 1935, pp. 188 şi urm.). Cele două palindroame erau trasate pe una dintre coloanele Templului Iubirii, iar acest fapt este semnificativ.

Arheologul lionez Amable Audin a semnalat, în Buletinul Cer­cului Ernest Renan nr. 119 (oct. 1965), că « poziţia sa dedesubtul straturilor de cenuşă absolut intacte arată clar că este anterior îngropării sub cenuşa erupţiei Vezuviului ».

Erupţia a avut loc în anul 79 al erei noastre, iar « Satorul » a fost trasat în dublu cu mult înainte. De la Tertulian ştim că la Pompei şi în împrejurimi nu exista atunci nicio comunitate creştină (ceea ce ne dă o idee despre plauzabilitatea celebrului roman Les derniers jours de Pompéi (Ultimele zile ale (oraşu)lui Pompei).

Posterior, această inscripţie misterioasă a fost descoperită la Doura-Europos, pe Eufrat, într-o cameră ce servea de birou cohor­telor militare romane. Era pictată cu cerneală sau vopsea roşie, pe zid, sub forma Rotas. Apoi, a fost descoperit în Egipt, cu o valoare magică şi profilactică, pe papirusurile copte 193 şi 194, din colecţia arhidu­celui Renier:

 

S  A  T  O  R                                            A  L  P  H  A

A  R  E  P  O                                              L  E  O  N

T  E  N  E  T                                            P  H  O  N  E

O  P  E  R  A                                              A  P  E  R

                                                                                      R  O  T  A  S

 

Pe o spărtură sau ciob de ceramică, în muzeul din Cairo, o putem citi însoţită de cuvinte magice. De asemenea, o amuletă de bronz, de origine egipteană, descoperită în Asia Mică, şi conservată, înainte de 1945, la muzeul din Berlin, purta şi ea formula Sator.

Apoi, asistăm la creştinarea formulei. Copţii dădură celor cinci cuie de la răstignirea lui Isus numele celor cinci cuvinte din Sator. În Bizanţ, acestea vor deveni numele păstorilor martori ai Nati­vităţii. Marele curent esoteric medieval va asimila şi însoţi formula Sator cu numele îngereşti sau demoniace din manuscrisele de vrăjitorie. Din acest punct vom relua formula, din mâinile creştinilor de altădată ca şi de astăzi.

În 1954, în cadrul săpăturilor arheologice de la Aquineum, Buda (Ungaria), s-a descoperit o ţiglă având pe partea interi­oară hexagrama sau Pecetea lui Solomon, cu inscripţia fati­dică, însoţită de celălalt polindrom, deja citat, par­ţial şters. Nu se putea citi decât « R O M A   TIBI . . .   I T A … ».

Între TIBI şi ITA, urmele literelor nu permit descifrarea. Arheo­logul maghiar care a descoperit şi publicat aceasta, domnul Szilagy, a considerat că este vorba de inscripţia obişnuită: « R O M A   T I B I   S U B I T O    M O T I B U S    I B I T     A M O R  ».

Jérôme Carcopino, catolic, a vrut neapărat să dea des­coperirii lui Szilagy forma creştină:  R O M A    T I B I    S A L U S   I T A, adică « Roma, iată mântuirea ta ! ». Spaţiul gol, rezultat din şter­gerea literelor, era prea mare pentru cele cinci litere ale cuvântului SALUS. Între altele, citind conform uzajului, de la dreapa la stânga, nu rezulta nimic creştin: A T I    S U L A S   I B I T    A M O R . Cine vrea să dovedească prea multe…

În sfârşit, steaua cu şase vârfuri sau Pecetea lui Solomon este un simbol magic universal, ce se întâlneşte în lumea întreagă, inva­riabil asociat cu magia cea mai materială posibil. De exemplu, o putem întâlni trasată în cadrul anumitor yantre sau mantre din vrăjitoria tantrică indiană, în care scop este suficient să răsfoim Yantra Chintâmani sau Joyau des Yantras, pentru a ne convinge. Iată yantrele în care figurează Pecetea lui Solomon:

1). A 8-a yantră : Creator de iluzii, (Cei cărora le datorăm bani nu vor avea putere să reclame ceea ce le datorăm, ba chiar ar putea oferi bani discipolilor.

2). A 23-a yantră : Săgeata lui Eros, (femeile cele mai orgo­lioase şi mai cu nasul pe sus vor fi înnebunite de dorinţe ardente şi se vor lăsa pe deplin dominate).

3). A 28-a yantră : Dar de la Tripurâ, (supunerea persoanei dorite, bărbat sau femeie).

4). A 68-a yantră : Teroarea febrei , calmează febra.

5). A 75-a yantră : Eliberarea, (rupe legăturile ruşinoase).

Trei din aceste cinci yantre se referă la supunerea celuilalt, dintre care două în scopuri carnale.

Partizanii originii creştine a palindronului SATOR nu au renun­ţat la ideea lor și l-au botezat Pătratul sfântului Irineu. În Istoria ecleziastică (V, 5), Eusebiu din Cezareea face din sfântul Irineu urmaşul lui Pothin, în fruntea Bisericii din Lyon, deşi Hippolyte, discipolul acestuia, ne informează că maestrul său i-a fost doar presbiter. (Cf. Hippolyte, Philosophumena, VI, 43).

Comunicările lui Carcopino, la Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, susțineau că acest pătrat magic a fost inventat de Irineu, episcopul Lyonului, după persecuţia din anul 177. Singurul element prezentat ca dovadă era că anagrama lui S A T O R    A R E P O    T E N E T    O P E R A    R O T A S dădea  PATER  NOSTER repetat de două ori, formând o cruce. Cele două litere rămase, A şi O, erau considerate Alfa şi Omega, simbolurile lui Cristos.

 

                                           A

                                           P

                                           A

                                           T

                                           E

                                           R

       A   P   A   T   E   R   N   O   S   T   E   R   O

                                           O

                                           S

                                           T

                                           E

                                           R

                                           O

 

Descoperire aparținea profesorului Felix Grosser, din Chemnitz, în Ein neuer Vorschlag zur Deutung des Sator-Formel (în Archiv. F. Relig, 1926, XXIV, pp. 165-169). Profesorul-pastor Felix Grosser subliniase că, în pătratul magic, literele formând cuvântul central TENET formau o cruce, de unde trăgea concluzia că ar fi vorba de o formulă secretă de recunoaştere între creştini.

Numeroşi erudiţi au replicat că orice construcţie a unui palin­drom de număr impar permite acelaşi rezultat. Alţii au arătat că aceeaşi frază era susceptibilă şi de alte anagrame, foarte diferite, anume cele semnalate de ziarul italian La Nazione, în numărul din 21 mai 1968, sub semnătura lui Giorgio Batini, reproduse în Bulletin du Cercle Ernest Renan din septembrie, acelaşi an:

1). SATAN  ORO  TE  PRO  ARTE   A  TE  SPERO[2]

2). SATAN   TER   OROTE   OPERA   PRAESTO[3]

3). SATAN   TER   OROTE   REPARATO   OPES[4]

Aceste anagrame, ca şi cele cu PATER NOSTER  n-au niciun sens dacă sunt citite de la dreapta la stânga. De altfel, cuvintele PATER NOSTER nu sunt specifice exclusiv creştinismului. În Vechiul Testament, ele se întâlnesc de douăsprezece ori. Cităm din Isaia, LXIII, 16: « Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru…», sau, tot Isaia, LXIV, 7: « Şi acum, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru…». Autorii păgâni, nu au ignorant nici ei această expresie:

1). « Tu eşti Tatăl nostru, ooo Zeus…» (Cf. Stobée, Anthologie, Rugăciunea lui Cleanthe).

2). « Ooo, Zeus, Tatăl nostru!…», (Cf. Pitagora, Versurile de Aur).

3). « Tu eşti Tatăl nostru!…». (Aratos).

Aşadar, este imprudentă revendicarea, de către creştini, a formulei misterioase SATOR  AREPO  TENET  OPERA  ROTAS, care este anterioară creştinismului. Pe de altă parte, indis­cu­tabil, e vorba de o vrajă, un farmec, în formă grafică şi vocală, prin intermediul căruia se încerca subjugarea femeilor.

Dacă Irineu şi colaboratorii lui (din Asia, probabil Smirna) au cunoscut şi utilizat palindromul SATOR, au făcut-o mai curând în sensul efectului propagandistic, de subjugare/manipulare a femei­­­­­­lor[5], cum sugerează textele mai vechi, de care am vorbit.

Subliniem însă, în favoarea lui Irineu şi a colaboratorilor săi, că acest palindrom, cu caracter magic incontestabil, a avut şi are un sens dublu, semănătorul putând foarte bine semnifica propaganda creş­tină în general şi chiar persoana lui Isus însuşi. În toate textele Noului Testament, Isus se compară cu semănă­torul, lucru ce nu poate fi contestat:

1). Iată a ieşit semănătorul să semene…. (Cf. Matei, XIII, 3).

2). Iată, ieşit-a semănătorul să semene… (Cf, Marcu, IV, 3).

3). Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa… (Cf, Luca, VIII, 5).

4). Semănătorul seamănă cuvântul… (Cf. Marcu, IV, 14).

5). Unul e semănătorul şi altul secerătorul… (Cf. Ioan, IV, 37).

6). Cel ce dă sămânţă semănătorului (Cf. II, Corinteni, IX, 10).

Totuşi, aceşti enigmatici şi simbolici semănători şi secerători sunt respinşi de Vechiul Testament:

7). Stârpiţi din Babilon pe cel ce seamănă şi pe cel ce lucrează cu secera în vremea secerişului… (Cf. Ieremia, 50, 16).

Ieremia compară semănătorul şi secerătorul cu spânzuratul din copac (Deuteronomul, XXI, 23): « Trupul lui să nu rămână peste noapte spânzurat de copac, ci să-l îngropi tot în ziua aceea, căci blestemat este, înaintea Domnului, cel spânzurat pe lemn…», ca şi cum vocile profetice ale Israelului Vechiului Testament ar fi simţit cu anticipaţie catastrofele pe care le va aduce mesianismul.

Spre Anti-Librărie

NOTE:

[1]. R. Ambelain, La Magie Sacrée d’Abramelin le Mage, ed. Niclaus, Paris, 1959.

[2]. Te conjur, Satana, în favoarea a ceea ce sper!

[3]. Te conjur, Satana, de trei ori, să împlineşti obiectul acestui sacrificiu!

[4]. Te conjur, Satana, de trei ori, să îmi redai asistenţa ta!

[5]. Totuşi, nu garantăm cititorilor acţiunea infailibilă a palindromului « SATOR » în  eventuala seducţie a unei frumuseţi de femeie, la libera lor alegere. Vrăjile sunt ca pulberea din aer: cu timpul se vântură, sunt duse de vânt…